Powered By Blogger

sâmbătă, 4 septembrie 2010

aaaaaaaaaaaaaaaaaa

Da, nu, da, nu ...... nu mai pot cateodata, imi vine sa urlu ca un lup salbatic la luna ... cu siguranta am o problema, daca am inceput asa dintr-o data sa scriu si nici macar nu stiu despre ce vreau sa scriu. Cert e ca sunt putin suparat, putin nervos, putin trist... de fapt mai mult trist, si nici nu am stare ... parca ar trebui sa fac ceva si nu stiu ce ... si in plus se pare ca imi vine sa ma cert cu toata lumea din jur sa ma intorc si sa plec fix unde vad cu ochii. De ce ? Nu stiu ... pur si simplu asa m'am trezit ... am incercat orice sa ma linistesc ... si sa nu mai fiu asa ... dar nu pot ... azi probabil foarte multa lume la care tin se va supara pe mine si cel mai probabil nu li se va mai parea ca tot ce zic eu e amuzant ... odata si odata trebuie sa faci ceva sa scapi din rutina asta de cacat din viata ta de zi cu zi, iar cand obosesti sa faci lucruri amuzante pentru a iesi din rutina ... te duci in cealalta extrema si faci opusul amuzamentului ... mdaaaa uite ca nu degeaba am inceput sa scriu aici ... acum ... scriind toate astea mi'am dat seama de ce am starea asta de cacat.
Acum nu mai imi vine sa scriu nimic ... deci va las pana data viitoare :>

vineri, 3 septembrie 2010

things happen for a reason ...

Da, am revenit ... din nou plictiseala si ma apuc sa scriu aici unde nu citeste nimeni decat eu :> . In viata noastra de zi cu zi se intampla anumite lucruri ... lucruri bune, lucruri mai putin bune, cu sau fara voia noastra. Totul obisnuit ... nimic iesit din comun ... dar daca mai adaug o persoana in peisaj si toate lucrurile astea banele care se intamplau intr-o ordine fireasca incep sa se deruleze cu o viteza atat de mare incat nu stii cand a trecut ziua ... si persoana cu care esti iti mai si spune cat de repede trece ziua ... atunci incepi sa iti pui o intrebare mai intrebatoare decat celelalte, de altfel banala : De ce ? Cineva intelept odata imi spunea ca gandesc prea mult la lucruri fara importanta si ca ar trebui sa traiesc mai mult din fapte decat din intrebari. Prea mult bla-bla si nu am zis nimic ... un exemplu scurt : ieri o zi obisnuita de toamna, ba ploua ba sta ... iar ploua iar sta ... m'am hotarat intr-un final sa merg la mitropolie sa port o dicutie cu Cel de sus. Intre timp mi sa alaturat inca o persoana care a vrut si ea sa mearga si bineinteles nu am refuzat'o ... am mers ... ne'am facut treaba acolo .. .totul ok ... seara iesim la plimbare prin oras ... totul normal, nimic iesit din comun fata de alte seri pana la un moment dat cand stand linistiti in masina se aud zgomote in spate si vad o satra de caini alergau un catel care de frica sa aruncat in apa. Eu am coborat din masina repede sa vad ce se intampla si le zic si celorlalti care initial nu m'au crezut ... urc inapoi in masina apoi coboara persoana cu care mersesem la mitropolie si vede catelul cum statea la mal si incerca sa urca un zid de vrea juma de metru dar nu reusea ... in momentul ala am coborat toti din masina si un prieten il apuca si il scoate din apa pentru ca se ineca catelul. Si deja toti eram uimiti de ceea ce am facut si cum a decurs totul pana atunci ... a fost un moment foarte intens in clipa cand ne'am intors toti si am urcat in masina. Chestia e ca sau mai intamplat lucruri de genul si in trecut dar niciodata asa intens ... eu spre exemplu la mitropolie stand de vorba cu EL vroiam sa imi dea un semn sa stiu ce e bine de facut intr-o privinta ... ei bine cred ca am primit acel raspuns numai ca nu stiu eu cum sa fac mai departe pentru ca e un fel de "fairy tail" .
Cred ca tot ce ramane de facut e sa ma bucur ca traiesc din nou anumite sentimente pe care nu credeam ca le am sau ca am sa le traiesc vreodata ... pacat ce cel mai probabil vor fi de scurt timp :)acuma vreau sa va scriu ceva ce pe mine ma facut sa plang :P
"ce" si "daca" (what if) sunt 2 cuvinte inofensive asa cum orice cuvant poate fi. Dar puse impreuna, unul langa altul au puterea de a te bantui tot restul vietii. "Ce se intampla daca... Ce se intampla daca ?" Nu stiu cum se termina povestetea ta. Dar daca ceea ce ai simtit a fost dragoste adevarata, atunci niciodata nu e prea tarziu. Daca a fost adevarat atunci de ce nu ar fi adevarat si acum? Trebuie doar sa ai curaj sa iti urmezi inima.
Cam atat pentru moment ... later :)

duminică, 20 iunie 2010

tinkerbell !

Din nou plictiseala ... din nou scriu aici ... am o intrebare care imi rasuna in cap de ceva timp ... cum poate o persoana pe care abia o cunosti sa te faca sa zambesti oricat de suparat ai fi ... si daca te strange in brate sa uiti toate problemele pe care le ai si pentru o fractiune de secunda sa simti ca nu esti singur si parca esti in alta parte ! Stiu ca primul raspuns al majoritatii este : esti indragostit ... un raspuns pripit evident dat de persoane naive si care nu ma cunosc ! De aici tinkerbell ... stiti micuta zâna care era neindemanatica ... dar plina de magie .. dadada m'am luat cu nepotelul intr-o zi si m'am uitat la desene animate si am inceput sa retraiesc unele clipe din copilarie. Ehh uite am o prietena care ma face sa uit toate cacaturile din viata mea si ma face sa ma ambitionez mai tare sa finalizez un plan ... nu foarte bine conturat dar in pricipiu e facut. E placut sa cunosti o persoana care sa iti arate cum erai tu cu cativa ani mai tanar ... sa iti dai seama cat ai pierdut din cauza felului tau de a fi ... dar in acelasi timp sa iti dai seama cate poti face de acum incolo ... vorba aia : in tinerete invatam, cu timpul intelegem. Cum ii poti multumi unei persoane care te ajuta sa realizezi niste lucruri despre tine fara ca ea sa faca mare lucru si mai ales sa nu stie ... e bine ca am apucat sa intalnesc pe cineva asa :)
Cam atat azi ... in concluzie ... multumesc Alexandra !

duminică, 25 aprilie 2010

cineva, undeva, candva ...

Dupa cum sta treaba ... toti avem o viata pe care o traim asa cum putem ... mai bine, mai rau ... Ma uit in jur si imi vad prieteni pe care ii cunosc de o viata si care se schimba intr-o luna cat altii intr-o viata ... de ce ? Raspunsul pe care il am e unul singur : dragostea asta :) Dupa cum spunea si Emil Cioran, "dragostea e unirea a doua salive", la fel gandesc si eu in momentul asta, si de ce sa imi schimb parerea cand imi e bine asa.
Plictiseala ma face sa ma gandesc la multe lucruri si sa scriu aiurea aici fara motiv ... si cel mai probabil scriu in van deoarece nu cred ca intereseaza pe cineva, dar indiferent de asta voi scrie in continuare.
Ma chinui de ceva timp sa imi gasesc un job, la inceput mi se parea doar o chestie de timp pana gasesc ceva ... intre timp a devenit o obsesie pentru ca e incredibil de jenant ce se intampla acum in mica noastra tara plina de cocalari si pitipoance si incredibil de jenant sa te duci la un interviu in fata unor patroni care nu au jumatate din cultura ta generala sa nu zic de studii ... si sa iti spuna ca iti da 500 de lei pe luna sa lucrezi de dimineata de la 8 pana seara la 8 ... iti cam vine sa ii scuipi in gura ... si sa te duci in lumea ta ... cam atat azi ca is cam morbid :))

vineri, 5 februarie 2010

randul meu :P

Dupa cum sta treaba ... fiecare cu durerea lui ... eu am o durere mai mare ... undeva mai departe de mine ... undeva fata in fata cu spatele garii. Cum se vede ... mai intai a postat A. ... si ma simt obligat sa zic si eu vreo "doo vorbe", fiind dimineata nu prea imi trec multe prin cap doar ca iar incepe o zi care nu stiu cum se va termina :)) ... insa cel mai probabil se va sfarsi la fel ca celelalte seri ... undeva, cumva, candva! probabil cine citeste acest blog se intreaba de ce se numeste "HIGHER AND HIGHER" ... simplu ... in viziunea mea asa e viata ... mereu invatam cate ceva din lucruri constructive sau mai putin constructive ... deci cu fiecare zi ce trece suntem peste cel care am fost ieri sau in urma cu 2 ani ;). Si a-propos de casatorie ... dupa cum zicea si A., sfatul meu e urmatorul : nu va faceti iluzii ca sa nu aveti deziluzii ! Deci nu va agitati prea tare ... unii au pricipiile lor si e cel mai bine pentru ei ... intr-o buna zi o sa realizezi ca nu e decat un oras de kkt intr-o tara de kkt ... si iti vei spune ... macar stau cu sotia mea si sunt fericit ... sfatul meu e "pisa'te pa priza"(parazitii) ... problema e alta ... nu mai stie nimeni ce e aia o viata normala ... linistita ... pentru ca se moare de foame si tot timpul va exista cineva sa incerce sa se ridice peste celilalti ... chiar daca ingroapa zece pe langa el ... evident il doare'n p..a ... mie imi spune A. ca sunt cel mai lenes om ... pentru ca nu fac niciodata nimic ... aproape ... chestia e ca imi conserv energia pentru momentul cand voi gasi un motiv bun sa fac ceva H@H@ ... gata ca ma duc pe carari bantuite de alte lucruri :)) ...
va salut, T.

marți, 2 februarie 2010

bau bau

02.02.2010 ---> Start!!! Pana finalizam blogul va ramane doar postul asta ... cheers :))